Lecţia de ştiinţă (Episodul 24) – Liftul, maşina de transport pe verticală

Rubrică realizată de prof.dr.ing. Luminiţa VINŢAN

Numit fie ştiinţific – elevator, fie popular – lift, fie în limbaj minier – colivie, ascensorul este un extreme de util mijloc de transport, care face nu doar utilă ci şi deosebit de comodă deplasarea oamenilor şi transportul mărfurilor în plan vertical.

Astăzi, ascensorul este un transportor fără de care ne este deosebit de greu să trăim, mai ales dacăî locuim într-un bloc cu 10 etaje. În urmă cu un sfert de mileniu însă, atunci când a apărut prima maşinărie de acest fel, invenţia a fost catalogată drept o minune şi, firesc, singurul beneficiar a fost un rege. Istoria ştiinţei consemnează că primul
ascensor a fost construit în perioada lui Ludovic al XV-lea, la Versailles, în 1743, special pentru rege. El a fost instalat în exteriorul clădirii, într-o curte interioară mică şi îi permitea monarhului să se urce în apartamentul său, fără a mai folosi scările.

Primul ascensor pentru uz public a fost inaugurat abia după aproape un secol, mai exact la 23 martie 1857, la New York. El a fost construit de către americanul Elisha Graves Otis, pentru compania “E.V. Haughtwout & Co.” care deţinea un magazin cu cinci etaje pe Broadway.

În 1867, în cadrul Expoziţiei universale de la Paris, francezul Léon Edoux (1827-1910) prezenta două aparate elevatoare cu pistoane hidraulice având o înălţime de 21 m pe care le-a denumit ascensoare. Tot el a realizat şi pentru Turnul Eiffel, în 1889, un ascensor înalt de 160 m. În 1984, ascensorul hidraulic care urca până la etajul al treilea al Turnului Eiffel a fost înlocuit de un nou model produs de societatea Ascinter-Otis. Patru cabine permiteau transportarea unui număr de 80 de pasageri cu o viteză de 1,8 m pe secundă.

În timp, ascensoarele au devenit tot mai necesare iar tehnicienii au fost puşi în faţa provocării de a căuta soluţii pentru modernizarea continuă a acestora. În acest sens, primul ascensor electric a fost construit de firma germană SIEMENS 1 Halske pentru Expoziţia industrială de la Mannheim, care a avut loc în 1880. El urca la o înălțime de 22 m în doar 11 secunde şi putea transporta 8.000 de pasageri în vârful unui turn de observație ce domina expoziția.

În prezent ascensoarele au devenit tot mai moderne, fiind echipate cu senzori sau celulă fotoelectrică, iar condiția ca un ascensor să fie plasat în interiorul unei clădiri nu mai e absolut necesară, fiind din ce în ce mai des întâlnite clădiri cu ascensoare exterioare. De asemenea, ascensoarele au devenit utile în stații de metrou sau în parcări subterane construite pe mai multe niveluri.

În plus, în hotelurile de lux sau în marile lanţuri de magazine comerciale, ascensorul nu este doar un element de facilitare a transportului, ci şi o încăpere de lux din care oamenii pot viziona peisaje de belvedere.